luni, 22 martie 2021

22 Martie, Ziua Mondială a Apei



În fiecare an, pe  22 martie, sărbătorim Ziua Mondială a Apei. Această sărbătoare a fost instituită în cadrul Conferinței Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare de la Rio de Janeiro, în data de 22 decembrie 1992.

Scopul Zilei Mondiale a Apei este de a trage un semnal de alarmă asupra necesității de a proteja cantitativ și calitativ resursele globale de apă de care avem atât de multă nevoie pentru a trăi într-un mediu sănătos.

Pe lângă râurile care străbat județul (Prut, Siret, Jijia, Sitna, Bașeu, etc) puțini știu că în Botoșani se află 148 de iazuri, care ocupă o suprafață de 3.600 ha, ceea ce face să ne situeze pe locul doi pe țară, după județul Tulcea, ca suprafață ocupată de luciul de apă. Mai mult decât atât, lacul de acumulare Stânca-Costești este al doilea  din România ca dimensiune (cu o suprafață de 70 de kilometri pătrați) și cantitate de apă, după lacul Porțile de Fier.

O parte dintre aceste iazuri și acumulări au fost declarate prin hotărâre de guvern Arii Naturale Protejate de interes comunitar datorită speciilor de faună și floră care trăiesc aici. Am aminti doar de ROSPA0156 - Iazul Mare-Stăuceni-Dracșani,  ROSPA0049-Iazurile de pe valea Ibănesei –Başeului –Podrigăi, ROSPA0058 - Lacul Stânca Costeşti sau ROSPA0110-Acumulările Rogojesti – Bucecea care adăpostesc sute de specii de faună și floră protejate prin lege.






Aceste iazuri și acumulări de apă au făcut ca în zona noastră să se dezvolte un habitat cu o biodiversitate deosebită. Datorită apelor nepoluate încă și a zonelor întinse cu stufăriș, a pajiștilor și pădurilor fauna este destul de diversificată, aici găsindu-se multe specii de păsări precum: egreta,  stârcul cenușiu,  stârcul roșu,  barza,  corcodel mic , lebădă de vară sau lebădă mută,  găinușă de baltă, diverse specii de rațe, gâscă mare,  pescăruș; ciocănitoare, gaița albastră,  ciocârlanul, coțofana, ferestraş moţat, codalb , şorecar comun, lişiţa, sticletele, sfrâncioc mare, etc.









Multe dintre aceste specii sunt pe cale de dispariție și de aceea pentru a le proteja suntem obligați să ocrotim natura și să menținem curate resursele de apa. Cu alte cuvinte, dacă vom proteja natura și apa vom salva planeta…







joi, 18 martie 2021

Arinișurile din ariile naturale protejate, o atracție turistică



Pădurile de arini din ariile naturale protejate ale județului Botoșani sunt fascinante, oferindu-ne imagini de o frumusețe rară. Arinișurile pot fi puncte de atracție pentru iubitorii de natură sau a celor împătimiți de arta fotografică, fiind un cadru natural nealterat de activitățile antropice. Arinii preferă în special zonele umede (mlaștini sau cursuri de ape), iar imaginea  creată de vegetație în contrast cu apa este una de-a dreptul fabuloasă. Arinișul de la Horlăceni” este cel mai cunoscut din județ și este declarat Arie Naturală de interes Național (RONPA0249), inclusă în Sit-ul „Natura 2000 Dorohoi-Șaua Bucecei”.  Sunt însă și alte arinișuri în ariile naturale protejate don Botoșani, însă pe suprafețe mai mici. Unul dintre acestea este situat în Sit-ul  Natura 2000 Dorohoi-Șaua Bucecei” la limita cu Sit-ul  "Natura 2000 Dealu Mare -Hârlău", în zona comunei Tudora, nu departe rezervația de tisa.  

FOTO-GALERIE

 









CARACTERISTICI

Arinul negru (Alnus glutinosa) - specie lemnoasă ornamentală cu proprietăți multiple

- rădăcinile tinere prezintă pe suprafața lor nodozități populate cu bacterii care fixează azotul în sol;

- scoarța și fructele conțin surse importante de tanin, fiind folosite pentru obținerea coloranților;

- frunzele - datorită conținutului mare de azot, reprezintă un bun fertilizator pentru sol;

- datorită conținutului de taninuri - molecule cu proprietăți antiseptice importante, cu rol în protecţia plantelor - arinul negru este rezistent la apă și la degradare, lemnul fiind utilizat în construcția bărcilor și în structurile subterane;

- plantați în lunci și în lungul apelor, arinii consolidează malurile;

- lemnul arinului, moale și ușor de prelucrat, este folosit pentru a realiza piese de mobilier decorativ și pentru diverse obiecte sculptate;

- lemnul de arin bine uscat are putere calorifică ridicată;

- rumegușul, având aromă fructată, se folosește la afumarea peștelui sau a altor tipuri de carne;

 

De asemenea, datorită conținutului de taninuri, uleiuri eterice și săruri minerale, este utilizat în medicină pentru numeroase acțiuni: dezinfectate, cicatrizante, febrifuge, sudorifice, antiinflamatoare, antireumatice, antialergice, astringente, diuretice.

 

miercuri, 17 martie 2021

Popândăul, o specie protejată

 


Aria naturală protejată ROSCI0276 Albești- ocupând o suprafață de 148,7 ha - este situată în partea de nord-est a comunei Albești și a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul MMAP nr. 46/2016, în vederea conservării populației de popândău (Spermophilus citellus).
Popândăul este un mamifer activ ziua, preferând temperaturile cuprinse între 15-30°C.






Presiunile cu impact la nivelul ariei naturale protejate sunt:
1. Drumurile, potecile – DC 40 care traversează situl și un drum agricol amplasat în partea de N-V, fragmentând habitatul
2. Pășunatul intensiv – contribuie la degradarea solului
3. Înlocuirea pășunii - aplicarea lucrărilor agrotehnice necorespunzătoare conduc la tasarea solului și sărăcirea în nutrienți
4. Abandonarea cosirii – vegetația înaltă nu corespunde cerinţelor de habitat pentru specia ţintă
5. Zone urbanizate, habitare umană
6. Competiţia - specimenele de popândău devin pradă pentru câinii de la stâne
7. Prăbușiri de teren, alunecări de teren
8. Depozitarea deșeurilor
9. Eroziunea accelerată a versanţilor